Saga Dinastiei de Habsburg. De la Sfantul Imperiu la Uniuniea Europeana

„Daca exista o dinastie care sa intrupeze Europa, aceea este Casa de Habsburg”, scrie Jean des Cars in debutul acestei cavalcade pasionante prin istoria zbuciumata a Europei. Destinul prodigios al Habsburgilor incepe, in cheie minora, in secolul al XI-lea, intr-o fortareata situata in cantonul elvetian Aargau, prinde aripi in 1273, odata cu alegerea, cu totul neasteptata, a contelui Rudolf de Habsburg ca imparat al Sfantului Imperiu German, si isi incheie epopeea monarhica la Schönbrunn, pe 11 noiembrie 1918, cand Carol al IV-lea semneaza actul de renuntare la coroana imperiala a Austriei. Vreme de sapte secole, Habsburgii au dominat o mare parte a Europei, a Orientului Apropiat si a Americii de Sud. Cuceritorul Carol Quintul, reformatoarea Maria Tereza, Franz Joseph si legendara sa sotie Sisi, Zita, suverana datoriei, sunt doar cateva dintre figurile emblematice ale acestei familii exceptionale, care a marcat istoria. Neindoielnic, disparitia lor semnaleaza prabusirea unei lumi, dar numele lor ramane vesnic sinonim cu inflorirea artelor, grandoarea politica si identitatea europeana. Pentru alcatuirea acestui volum incitant, in care faptul istoric documentat se intalneste fericit cu excursul jurnalistic profesionist si bine calibrat, dar si cu o anecdotica incantatoare, Jean des Cars, talentat raconteur si recunoscut cronicar al marilor monarhii europene, a consultat arhive, a vizitat toate locurile-reper ale dinastiei, a realizat interviuri si a cules marturiile inedite ale imparatesei Zita si ale arhiducelui Otto de Habsburg.„In 1919, prabusirea imperiilor si, apoi, o redivizare geografica arbitrara elimina de la conducere familii vechi si puternice, cum ar fi Romanovii, Hohenzollernii si Habsburgii. Dupa veacuri de prestigiu si influenta, vechile case domnitoare sunt sterse de pe harta, asasinate sau surghiunite. Dar, in timp ce familiile imperiale din Rusia si din Germania au fost nevoite, ulterior, sa se multumeasca, dupa caz, cu nostalgii discrete, compromisuri